Puncte cheie

  • Ideea principală: Summitul COP31 riscă să se încheie fără un acord consensual, oficialii UE avertizând că rezultatul va fi fie un pact solid, fie un eșec total.
  • Punctele de blocaj: Divergențele majore persistă privind eliminarea treptată a combustibililor fosili și stabilirea fondurilor de sprijin pentru țările sărace.
  • Impactul financiar: A fost eliminată din proiectul de acord ținta de 120 de miliarde de dolari destinată ajutării țărilor în curs de dezvoltare pentru adaptarea la schimbările climatice.
  • Context geopolitic: Absența SUA și presiunile economice globale, precum inflația și conflictele armate, complică ajungerea la un consens multilateral.

O cursă contra cronometru spre un posibil eșec

Summitul climatic COP31 a intrat în etapa critică a negocierilor, delegații din aproape 200 de țări încercând să depășească impasul chiar în ultimele ore ale conferinței. Comisarul UE pentru Climă, Wopke Hoekstra, a fost categoric în declarațiile sale, afirmând că situația actuală nu permite compromisuri mediocre: „Va fi fie un acord bun, fie nu va fi niciun acord”. Această tensiune reamintește de eșecul din 2009 de la Copenhaga, unde diplomația multilaterală a suferit o lovitură severă după ce statele nu au putut adopta un acord prin consens.

Președintele COP31, Murat Kurum din Turcia, a încercat să faciliteze dialogul între reprezentanții UE, Australiei și Arabiei Saudite, însă a recunoscut că un acord final ar putea rămâne eluziv. Kurum a îndemnat toate națiunile să acționeze responsabil, avertizând că blocajele create de nuanțe lingvistice și formulări specifice nu aduc niciun beneficiu global.

Combustibilii fosili și miza financiară: Centrele conflictului

Cele mai mari puncte de fricțiune vizează direct pilonii economiei globale. Pe de o parte, există dezbaterea dacă acordul final trebuie să menționeze explicit combustibilii fosili ca motori ai încălzirii globale. Un proiect de acord publicat recent a eliminat referințele anterioare privind încetarea utilizării acestora, o modificare susținută de Arabia Saudită și alte state producătoare de petrol și gaze.

Pe de altă parte, aspectul financiar a suferit o lovitură majoră. Din proiectul de acord a fost eliminată propunerea pentru o țintă de 120 de miliarde de dolari, sumă care ar fi fost destinată sprijinirii țărilor sărace în procesul de adaptare la schimbările climatice. Această eliminare reflectă dificultatea statelor dezvoltate de a angaja fonduri masive într-un context de costuri de viață în creștere și instabilitate economică.

Critici privind strategiile de întârziere și lipsa de leadership

Reprezentanții unor state mai mici, precum Gambia și Malawi, au exprimat frustrarea față de tacticile folosite de marile puteri. Isatou Camara, negociatorul financiar al Gambiei, a sugerat că unele țări folosesc deliberat strategii de întârziere pentru a forța restul delegațiilor să accepte un rezultat mai slab, profitând de epuizarea fizică și psihică a acestora înainte de finalul summitului.

Situația este agravată de absența Statelor Unite, cel mai mare emitent istoric de gaze cu efect de seră, care nu participă la discuții pentru al doilea an consecutiv. În paralel, un raport ONU a avertizat că lumea este pe drumul de a depăși pragul de încălzire de 1,5 grade Celsius, stabilit în Acordul de la Paris din 2015. Deși proiectul de acord menționează accelerarea tehnologiilor de eliminare a gazelor cu efect de seră, unele delegații se opun, temându-se că aceste tehnologii vor fi folosite ca pretext pentru a continua exploatarea combustibililor fosili.

Concluzie pentru investitori

Pentru investitorii de pe piețele internaționale, un eșec al COP31 sau un acord „diluat” semnalează o incertitudine ridicată în ceea ce privește reglementările climatice globale pe termen mediu. Absența unei direcții clare privind eliminarea combustibililor fosili poate prelungi viabilitatea activelor tradiționale de energie, însă lipsa de coordonare multilaterală crește riscul de reglementări fragmentate și volatile la nivel regional, afectând predictibilitatea investițiilor în sectorul energiei verzi și al tehnologiilor de captare a carbonului.

Sursă originală: CNBC Markets (SUA)